Amplasamentul. Amplasamentul constructiei se afla in orasul Medias, cu orientarea fatadei principale spre sud-vest. Constructia propusa se dezvolta pe 3 nivele, avand zona de zi, respectiv camera de zi precum si bucataria si un grup sanitar de serviciu, un birou si garajul, amplasate la parter, zona de noapte amplasata la mansarda, respectiv 3 dormitoare si baile iar zona de depozitare amplasata la demisol.
Instalatia de incalzire
Incalzirea cladirii se realizeaza cu ajutorul unei centrale termice proprii care functioneaza pe gaze naturale cu o putere termica de 35 kW Pentru prepararea apei calde se utilizeaza un boiler cu gaze naturale cu o capacitate de 200 l.
Necesarul de caldura
Pentru calcularea pierderilor de caldura ale instalatiei de incalzire, sunt considerate urmatoarele subsisteme ale sistemului de incalzire:
- sistemul de transmisie a caldurii la consumator, inclusiv dispozitivele de reglare si control;
- sistemul de distributie a caldurii catre consumator, inclusiv dispozitivele de reglare si control;
- sistemul de stocare, inclusiv dispozitivele de reglare si control (acolo unde este cazul);
- sistemul de generare a caldurii (pentru cladiri dotate cu surse termice individuale), inclusivdispozitivele de reglare si control.
Sensul de calcul al pierderilor de caldura este opus sensului de consum al energiei (sens energetic). Calculul incepe cu determinarea necesarului de energie si se termina cu calculul energiei primare consumate. Necesarul de energie este dat de suma dintre energia termica transmisa cladirii de corpurile de Incalzire (sistemul de emisie termica) si pierderile de caldura recuperate.
Pentru fiecare subsistem se calculeaza pierderile de caldura care se adauga energiei termice transferate, determinandu-se astfel energia consumata.
Pierderile de caldura ale unui subsistem includ pierderile recuperabile, dar nu si energia auxiliara consumata. Daca exista, necesarul de energie electrica, se calculeaza separat. Se tine cont si de faptul ca pierderile de energie electrica se adauga pierderilor de energie ale subsistemelor sistemului de incalzire.
Tabelul 1. Nivelul de incalzire determinat prin calcul si puterea efectiv instalata
|
S (mp) |
Puterea de calcul (kW) |
Puterea instalata (kW) |
Parter |
|
|
|
Sufragerie |
31,63 |
1,5 |
2,4 |
Vestibul |
9,50 |
1,8 |
2,7 |
Hol |
24,69 |
2,9 |
3,6 |
Sas |
3,68 |
|
|
Debara |
2,20 |
|
|
Baie |
4,98 |
1,1 |
1,2 |
Camera de zi |
52,50 |
4,5 |
4,5 |
Bucatarie |
12,42 |
1,6 |
1,8 |
Camara |
4,47 |
|
|
Mansarda |
|
|
|
Hol |
19,52 |
|
|
Dormitor |
26,14 |
1,5 |
1,8 |
Dormitor |
30,31 |
1,5 |
1,8 |
Biblioteca |
32,06 |
2,3 |
2,7 |
Debara |
4,14 |
|
|
Dressing |
5,34 |
|
|
Baie |
9,66 |
0,7 |
0,7 |
Baie |
9,87 |
0,6 |
0,6 |
Debara |
1,47 |
|
|
Total |
|
20 kW |
23,8 kW |
In baza istoricului de masuratori efectuate de statia de meteorologie care se gaseste in apropierea orasului Medias s-a realizat o analiza pentru ultimii 10 ani si s-au stabilit temperaturile caracteristice pentru lunile anului.
Tabelul 2. Date climatice pentru orasul Medias, reprezentative pe o perioada de 10 ani
|
Temperatura medie a aerului (C) |
Temperatura minima a aerului (C) |
Temperatura minima medie zilnica a aerului (C) |
Temperatura maxima medie zilnica a aerului (C) |
Temperatura maxima a aerului © |
Umiditatea relativa (%) |
Ianuarie |
-1.7 |
-18.6 |
-5.4 |
1.8 |
8.3 |
89 |
Februarie |
6.7 |
-14.3 |
1.6 |
10.6 |
13.8 |
80 |
Martie |
13.8 |
-7 |
8.2 |
17.7 |
20 |
74 |
Aprilie |
18.7 |
-3 |
11.9 |
22.9 |
25.5 |
68 |
Mai |
22.5 |
1.3 |
15.6 |
27.3 |
29.4 |
70 |
Iunie |
25.6 |
4.7 |
18.3 |
30.1 |
31.9 |
73 |
Iulie |
26.3 |
6 |
19.3 |
31.4 |
33.7 |
71 |
August |
26.3 |
5.9 |
19.5 |
31.5 |
33.5 |
71 |
Septembrie |
23.1 |
4.4 |
16.6 |
27.3 |
29.4 |
76 |
Octombrie |
17.8 |
-3.8 |
11.7 |
22.8 |
26 |
79 |
Noiembrie |
10.4 |
-6.7 |
5.5 |
14.6 |
19.1 |
85 |
Decembrie |
-1.3 |
-17.2 |
-5.3 |
2.5 |
11.7 |
96 |
Auditul energetic al instalatiei de incalzire
In conformitate cu Normativele in vigoare s-a procedat la calculul performantei energetice a instalatiei de incalzire pentru a determina performantele energetice ale acesteia.
Toate calculele efectuate sunt prezentate in continuare sub forma grafica pentru sugestivitatea rezultatelor.
Fig.1. Pierderile de energie lunara prin principalele elemente ale anvelopei
Fig. 2 Aportul energiei solare la nivelul cladirii studiate
Fig. 3 Aporturi de energie Surse interne si energie solara iarna
Fig.4 Ponderea pierderilor de caldura prin elementele anvelopei si ale sistemului de incalzire pentru lunile de iarna
Auditul energetic al cladirii are ca scop stabilirea in ce masura imobilul studiat prezinta un grad corespunzator de izolare sau sunt necesare alte interventii. In acest scop se defineste o referinta fata de care trebuie comparat gradul de izolare al imobilului studiat. Astfel, literatura de specialitate regasim diferite referinte: casa termo-energetica, casa igienico-sanitara, casa cu consum normat. In cazul acestor referinte, geometria imobilului studiat, se considera ca se folosesc materiale de izolare conform unor standarde.
Fig. 5 Comparatia aporturilor energetice pentru casa studiata si celor optime
In urma Auditarii energetice a instalatiei de incalzire a imobilului studiat, in comparatie cu cele doua referinte se pot trage urmatoarele concluzii:
- lipsa unei izolati corespunzatoare determina un consum ridicat de combustibil;
- s-a constatat o supradimensionare a instalatiei de incalzire;
- reglajul necorespunzator al cuplarii/decuplarii centralei termice, face ca randamentul acesteia sa fie necorespunzator;
0 comentarii | 3080 vizualizări | 17 noiembrie 2020 |