Proiectul de lege privind modificarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2010 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. In forma sa actuala, Legea nr. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale prevede in cuprinsul art. 10 alin. 1 o cauza de reducere a pedepsei, si anume: "In cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute la art. 8 si 9, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, inculpatul acopera integral pretentiile partii civile, limitele prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate." 

La data de 15.12.2020, Camera Deputatilor a adoptat, in calitate de for decizional, Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 241/2005 prin care se doreste modificarea dispozitiile amintite in urmatorul sens: "In cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute la art. 8 si 9, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depaseste 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica pedeapsa cu amenda".

De asemenea, un alt amendament al legii consta in introducerea la art. 10 a alin. 1² care prevede faptul ca "dispozitiile prezentului articol se aplica tuturor inculpatilor chiar daca nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevazut la alin. (2) si (3)", scopul fiind cel al evitarii oricaror discutii cu  privire la eventuale discriminari intre inculpatii care au achitat sau nu prejudiciul.

"In adoptarea acestui act normativ, legiuitorul roman a pus in practica o forma clasica a modelului autoritar, modificarile operand pe planul tipului de sanctiune ce urmeaza a fi aplicata. Scopul urmarit de legiuitor prin acordarea beneficiului alternativitatii pedepsei inchisorii cu pedeapsa amenzii in situatia in care prejudiciul este de pana in 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, respectiv inlocuirii pedepsei inchisorii cu pedeapsa amenzii in cazul producerii unui prejudiciu de 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, este acela de a incuraja recuperarea integrala a prejudiciilor produse prin savarsirea unor fapte penale considerandu-se ca faptele savarsite, care au produs un prejudiciu pana in cuantumurile precizate, nu indeplinesc un nivel ridicat de periculozitate spre deosebire de cele al caror prejudiciu depaseste, dupa caz, 100.000 de euro sau 500.000 de euro, sume calculate in echivalentul monedei nationale." afirma Ioana Anitulesei, Avocat Iordachescu & Asociatii.

Legea penala mai favorabila

Consideram, in principal, ca se impun anumite precizari in ceea ce priveste efectele acestor schimbari legislative.

 Astfel, in ipoteza in care dispozitiile noi mentionate mai sus intra in vigoare, este important de stabilit sfera de aplicabilitate a art. 10 din Legea nr. 241/2005 anterior acestei datei. Astfel, precizam ca pentru cauzele a caror judecata nu s-a definitivat inainte de intrarea acestora in vigoare, art. 10 alin. 1, astfel cum este el stipulat in formularea proiectului de lege, este lege penala mai favorabila sub aspectul sferei infractiunilor la care se aplica.

Asadar, in cauzele pendinte, care s-ar afla in faza de urmarire penala sau in faza judecatii (fond sau apel), daca inculpatul ar acoperi integral prejudiciul, iar valoarea acestuia nu ar depasi 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, s-ar putea aplica pedeapsa amenzii care este prevazuta alternativ cu pedeapsa inchisorii. Totodata, daca prejudiciul produs si recuperat ar fi de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, instanta ar fi obligata sa aplice pedeapsa amenzii penale.

In acest context, mentionam ca dispozitiile art. 10 alin. 1, in forma in vigoare in 2014, prevedeau faptul ca "In cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute de prezenta lege, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, invinuitul ori inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar."

Astfel, in situatia in care faptele de evaziune fiscala s-au comis in perioada 22 martie 2013 - 31 ianuarie 2014 sau anterior, dispozitiile art. 10 alin. 1, in forma citata in paragraful de mai sus, respectiv in forma in vigoare in 2014, vor reprezenta legea penala mai favorabila ce va trebui aplicata in cauzele pendinte deoarece sanctiunea este una de ordin administrativ, fara implicatii in sfera dreptului penal.

Concluzii 

Cu toate acestea, este necesara o trecere in revista a Deciziilor Curtii Constitutionale care au privit aspecte de neconstitutionalitate privitoare la dispozitiile Legii nr. 241/2005 si care ar putea fi aplicate mutatis mutandis si actualelor modificari.

In acest sens, facem trimitere la Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014 (cu privire la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 pct. 2 si pct. 5 si art. II pct. 3 si pct. 5 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative) in care, in cuprinsul paragrafului 4.5., s-a statuat faptul ca: "Efectul juridic al sporirii cuantumului prejudiciului cauzat si recuperat determina aplicarea unor pedepse blande (amenda penala ori sanctiune administrativa) unor fapte care prezinta un accentuat pericol social, imprejurare ce este de natura a deturna in mod vadit scopul legii penale, acela de a descuraja savarsirea de infractiuni prin aplicarea unor pedepse corespunzatoare atat naturii, cat si pericolului faptei incriminate. Or, marirea valorii prejudiciului creat prin savarsirea unei fapte penale nu face altceva decat sa lipseasca de fermitate atitudinea statului in ceea ce priveste combaterea fenomenului infractional si tragerea la raspundere penala a persoanelor care se fac culpabile de producerea unor prejudicii atat de grave si, implicit, sa ingreuneze infaptuirea actului de justitie, care, potrivit art. 21 si art. 124 alin. (2) din Constitutie, trebuie sa se faca pentru toti justitiabilii in cadrul unui real proces echitabil si intr-o maniera unica, impartiala si egala."

De asemenea, in cuprinsul aceleasi Decizii, in paragraful 4.3.1., instanta de control constitutional a precizat faptul ca: "Efectul noii reglementari modifica astfel esenta si scopul cauzei de reducere sau inlocuire a pedepsei, care avea in vedere nu doar recuperarea integrala a prejudiciului, ci si recuperarea lui cat mai grabnica, fapt ce demonstreaza staruinta depusa de infractor si care trebuie sa concure si la solutionarea cu celeritate a cauzelor penale. Or, acordarea beneficiului reducerii sau inlocuirii pedepsei, chiar in ipoteza in care recuperarea prejudiciului are loc in ultimul moment al judecatii - pronuntarea unei hotarari definitive ar insemna derularea unui intreg proces, incluzand faza de urmarire penala, judecata in prima instanta si judecata in caile de atac, permitandu-i infractorului sa decida, in functie de mersul procesului, momentul in care va recupera prejudiciul, stiind ca, indiferent cand o face, beneficiaza de cauza de reducere sau inlocuire a pedepsei."

Se poate observa cu usurinta ca argumentele care au indrituit Curtea Constitutionala sa constate neconstitutionalitatea dispozitiilor precizate se regasesc si rasfrang inclusiv asupra formularilor surprinse in amendamentele aduse noului proiect de lege privind modificarea Legii nr. 241/2005.

Astfel, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca aceleasi dispozitii au fost declarate neconstitutionale prin Decizia nr. 147 din data de 24 aprilie 2019 a Curtii Constitutionale.

Urmatorii pasi pentru intrarea in vigoare a modificarilor operate constau in depunerea proiectului de lege cu amendamentele aferente la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii, respectiv trimiterea la Presedintele Romaniei spre promulgare. 

Ramane de vazut insa in ce masura modificarile operate vor sta in picioare in ipoteza unei noi sesizari a Curtii Constitutionale raportat la constitutionalitatea acestora.