Coboratoare de la poalele Muntilor Rodnei, din apropierea frumosului bazin turistic Valea Blaznei, Floarea provine din familia Acu, alaturi de cele cinci surori, crescute in spiritul muncii, a bunului simt si a credintei strabune. Se mandrea cu numele de Acu, a carui origine era din satul Muresenilor, Rebrisoara si glumea cu Dumitru Acu, presedintele Asociatiunii, ca au duble legaturi - de rudenie si de slavire a culturii prin ASTRA.

A urmat primele clase in satul natal, unde a descalcit urzeala cenusie de fire incalcite ale timpului, studiind cu multa atentie fiecare colt al satului, bucurandu-se de fiecare priveliste cu nemarginite taine, de unde privea cerul instelat pe care copiii santeni il considerau patria lor. Si-a continuat studiile la scoala din Rodna, parcurgand zilnic dus-intors, circa 14 km. Uneori venea cu caruta sau sania, tatal unei colege si urca tot grupul de cinci elevi santeni navetisti, ce s-au decis sa continue cursurile la scoala din Rodna. Numai pe perioada de iarna, circa trei luni,  locuia in gazda, venind acasa doar sambata, cand de regula, o astepta tata, mergand impreuna pe jos sau beneficiau uneori, de bunatatea lui badea Onisim Grapini, care vednea cu sania sau caruta.

A incheiat ciclul gimnazial cu frumoase rezultate, insa, cu mare tristete in suflet, deoarece in data de 12 aprilie 1950, cand mai avea doar doua luni pana la absolvire, a doua zi de la Sfintele Pasti, tata a plecat la ceruri, intr-o perioada cand fetita Floarea a avut nevoie de mult sprijin. A devenit trista, mergea pe jos pe malul raului, fredonand primele sale versuri:

"Somes trec pe langa tine,              

Mergi alaturea de mine,

Imi tii de dor si intristare

Pana voi creste mai mare.

Ai valuri de nori si soare,

Somes, apa curgatoare,

Sa nu te-opresti niciodata,

Calauza sa-mi fii si TATA."

A dat admiterea la Scoala Medie Tehnica de Cooperatie de la Vatra Dornei, cu masa si cazare gratuita, unde a avut profesori de exceptie si colegi minunati, iar diriginte le-a fost profesoara, scriitoarea si interpreta de muzica usoara Pintilescu Aspazia, cu care ne-am intalnit si noi la Nasaud si Vatra Dornei, cu ocazia unor intalniri colegiale organizate de fosta eleva din Sant. Dupa absolvire, a fost repartizata la Nasaud, devenind nasaudeanca prin casatorie cu George Ples,  indeplinind diferite functii de conducere - contabil sef si ani in sir, pana la pensionare, presedinta Cooperativei "Furnica" din Nasaud, investind mult in caracterul salariatilor, incurajandu-i prin propriul exemplu, fiind in fata tuturor  UN MODEL.

 Dupa pensionare si-a dat singura de lucru: s-a inscris in ASTRA, fiind primita si in Liga Scriitorilor - Filiala Nasaud, primind Legitimatia de scriitor  pentru cele patru carti pe care le-a daruit cititorilor, ca un fagure de aur proaspat, plin de mierea gandirii sale luminate, in care a adunat la un loc rigoare, originalitate si nespusa frumusete. Blocuri grele de judecati a adunat in cele doua volume dedicate meseriasilor nasaudeni, scrise in colaborare cu inca doi scriitor nasaudeni, Ioan si Lucretia Mititean, carti unicat cu portretele a peste 200 de meseriasi, pe o perioada de un secol. Doua volume dedicate spiritului practic, ce valorifica esenta problemelor umane si competenta profesionala.

Doamna Floarea Ples, ce conduce astazi ultima activitate culturala, isi mai prezinta in acest cadru inca doua carti: "Dialoguri contemporane"  si  "Simboluri istorice si culturale ale orasului Nasaud", carti ce ne daruiesc un strop de vesnicie, fiind scrise cu generozitate dintr-o mare cinste sufleteasca, cu modestie si o rara adancime de gandire, cu valori vesnice, ca doar "vesnicia s-a nascut la sat."

S-a stins o flacara a culturii nasaudene, s-a stins un partas la renasterea orasului Nasaud prin cultura, s-a stins o voce calma, calda si blanda ca un balsam al omeniei, s-a stins un om ce vorbea cu admiratie  despre strabuni, despre parinti, despre dascali si  despre sutele de salariati  pe care i-a coordonat cu pricepere si responsabilitate.  A fost omul care nu spunea tot ce gandeste, dar gandea tot ce spunea.

Doamna scriitoare Floarea Ples merita cinstea nasaudenilor, ca o solie ce si-a implinit datoria, facand parte dintre acei ilustri oameni, pentru care Moartea este trecere in nemurire.

Adio draga prietena si colega de condei! Rasplata ta va fi in inimile noastre si a celor pe care i-ai format si le-ai revigorat constiinta!

Ioan Mititean

  Membru UZPR,

Presedintele Filialei Nasaud a Ligii Scriitorilor