Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Politica Vineri 29 Martie 2024 - 14587
Mircea Diaconu solicita implicare in rezolvarea problemelor privind incalcarea drepturilor romanilor din afara frontierelor.

Mircea Diaconu solicita Presedintelui si Guvernului Romaniei sa se implice in rezolvarea problemelor privind incalcarea drepturilor romanilor din afara frontierelor. Printr-o scrisoare deschisa adresata Presedintelui si Guvernul Romaniei, europarlamentarul Mircea Diaconu prezinta cateva dintre aspectele semnalate de participantii la o audiere publica pe care a gazduit-o recent la Parlamentul European, referitoare la drepturile romanilor care traiesc in Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia, Croatia, Ungaria.

Concluzia marturiilor expuse este ca desi politica Romaniei in ceea ce priveste protejarea drepturilor minoritatilor aflate pe propriul teritoriu este recunoscuta ca fiind printre cele avansate in Europa, comunitatile romanesti din afara granitelor nu beneficiaza, din pacate, de un tratament asemanator, ci de unul aflat in continua degradare.

In numele comunitatilor istorice romanesti din afara frontierelor, Mircea Diaconu le solicita autoritatilor romane sa reactioneze la starea de fapt expusa, pentru a opri fenomenele de alienare si asimilare fortata a acestor comunitati si deteriorarea elementelor lor de cultura, limba si istorie.

Europarlamentarul precizeaza ca demersurile respective, in acest sens, trebuie facute in mod coerent de Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile aferente si cu toata autoritatea conferite de aceasta calitate.

"Din pacate, suntem cu totii vinovati ca s-a ajuns, din cauza prea multor cedari - poate unele justificate, dar tot cedari au fost -, ca in acest secol, in acest An European al Patrimoniului Cultural si in acest An Centenar, sa existe "vinovatia de a fi roman"; o vinovatie care este tratata doar prin "curajul de a fi roman" al celor care traiesc in afara granitelor, dar nu foarte departe de Romania",

mentioneaza Mircea Diaconu in scrisoarea deschisa.

 

 

Scrisoare deschisa catre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei

Cum traiesc comunitatile istorice de romani
din afara frontierelor in Anul Centenar

In cadrul audierii publice "Romania si Regiunile Istorice: Cultura, Identitate, Valori Europene", care a avut loc la Parlamentul European pe 5 septembrie 2018, reprezentanti ai comunitatilor istorice romanesti din afara frontierelor au prezentat unele aspecte privind incalcari grave ale drepturilor romanilor care traiesc in Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia, Croatia, Ungaria.

Informatiile care ne-au fost aduse la cunostinta s-au referit, intre altele, la atacurile Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) asupra Centrului Cultural Roman "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernauti, la interzicerea dreptului romanilor din Timocul sarbesc la propria limba, cultura si religie, la nerecunoasterea ca minoritate nationala a celor 160.000 de romani din Bulgaria si a celor 2.000.000 de aromani din Grecia, la recenta interzicere a intrarii pe teritoriul Republicii Moldova a unui numar considerabil de cetateni ai Romaniei si ai Republicii Moldova care se indreptau spre Chisinau cu scopul de a sarbatori, in mod pasnic, Centenarul Marii Uniri, ceea ce a reprezentat o grava incalcare a acordului de cooperare in domeniul vizelor intre Uniunea Europeana si Republica Moldova. Un alt exemplu este cazul comunitatii romanesti din Sudul Basarabiei istorice care, in urma anexarii Crimeei, si-a exprimat public sprijinul pentru integritatea teritoriala a Ucrainei, condamnand actiunile Rusiei. In termen de 6 luni, liderii acestei comunitati de aproximativ 125.000 de etnici romani au fost perchezitionati la domiciliu, acuzati fiind de separatism pro-rus.

Acestea sunt doar o mica parte din marturiile celor care au participat la conferinta. Concluzia unanima a fost ca, desi politica Romaniei in protejarea drepturilor minoritatilor aflate pe teritoriul sau este recunoscuta ca fiind printre cele mai avansate din Europa, reciprocitatea absolut necesara a tratamentului pentru comunitatile romanesti din afara granitelor este in continua degradare in statele mentionate anterior.

Avand in vedere ca:

  • realizarea demersurilor pentru dreptul la afirmarea propriei identitati, culturi si religii este conforma cu drepturile fundamentale garantate la nivel national de constitutia fiecarei tari in cauza, la nivel european de Carta Drepturilor Fundamentale a UE, iar la nivel international (printre altele) de Conventia ONU asupra Eliminarii Tuturor Formelor de Discriminare RasialaConventia UNESCO impotriva Discriminarii in Domeniul Invatamantului precum si de Art. 27 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice, articol care face parte din dreptul cutumiar international;
  • demersurile facute de reprezentantii comunitatilor romanesti din regiunile istorice sunt de natura pasnica, democratica, non-separatista, acestia asumandu-si cetatenia tarii gazda, cu toate responsabilitatile si obligatiile implicite;

Solicitam autoritatilor Romaniei ca, in cel mai scurt timp, sa aiba reactii coerente, sa elaboreze strategii, sa (re)negocieze tratate de vecinatate spre a fi oprita alienarea si asimilarea fortata a acestor comunitati, pierderea culturii, limbii si istoriei lor, adica a unei importante parti a patrimoniului nostru. In elaborarea acestor strategii, solicitam luarea in considerare a:

  • constituirii unui grup de lucru care sa aiba in compunere preponderent reprezentanti ai tuturor acestor comunitati;
  • alocarii unui buget adecvat Ministerului pentru Romanii de Pretutindeni si Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Romanii de Pretutindeni.

Activitatea celor doua institutii sus mentionate este meritorie, eroica, in conditiile in care bugetul alocat acestora (destinat comunitatii de 12 milioane de romani din afara granitelor) este mai mic decat bugetul pe care il acorda Guvernul Romaniei propriei minoritati ucrainene (aproximativ 53.000 de etnici).

Reprezentantii comunitatilor istorice romanesti din afara frontierelor considera ca este foarte important ca strategiile, negocierile si actiunile decisive sa fie asumate la cel mai inalt nivel al autoritatilor romane. Putem intelege ca unele dintre tratatele de vecinatate au fost incheiate in alt timp istoric si sub alte constrangeri geopolitice. Astazi, insa, Romania este stat membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile aferente si cu toata autoritatea conferita de aceasta calitate. De aceea, va trebui sa ne comportam ca atare.

Din pacate, suntem cu totii vinovati ca s-a ajuns, din cauza prea multor cedari - poate unele justificate, dar tot cedari au fost -, ca in acest secol, in acest An European al Patrimoniului Cultural si in acest An Centenar, sa existe "vinovatia de a fi roman". O vinovatie care este tratata doar prin "curajul de a fi roman" al celor care traiesc in afara granitelor, dar nu foarte departe de Romania. Este prea putin pentru un stat membru al Uniunii Europene...

In asteptarea unui raspuns, cu stima,

Al dumneavoastra, 

 
Mircea Diaconu
Vicepresedinte al Comisiei pentru cultura si educatie din Parlamentul European

 

 

0 comentarii2884 vizualizări19 septembrie 2018




rss 2.0
rss 2.0