Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Vineri 29 Martie 2024 - 14587
Graiul nasaudean in cercetarile lui Gavril Istrate.

Format la "scoala lingvistica ieseana’’ initiata de Alexandru Philippide si continuata de Iorgu Iordan, Gavril Istrate, debuteaza in acest domeniu in timpul studentiei cu un studiu de dialectologie, intitulat "Graiul din Nepos’’, satul sau natal, studiu  considerat si astazi un punct de  referinta pentru cunoasterea graiurilor din nord-estul Transilvaniei. Gavril Istrate pune in valoare cateva aspecte si anume: aspectul fonetic (accentul, vocalele si consoanele), aspectul morfologic, formarea cuvintelor, lexicul autohton si imprumuturile. In privinta accentului semnaleaza faptul ca acesta, de obicei cade pe prima silaba, fata de alte regiuni unde este diferit: E’mil, Ste’fan, ce’va, ci’neva, etc.

Cele mai multe situatii apar in privinta transformarii unor vocale sau consoane. De exemplu: vocala "a’’ se transforma in "a’’ (las-las, rabd-rabd, ingras-ingras), vocale "e’’ in "a’’ (perete-parete, secure-sacure, otel-otal), "i’’ in "i’’ (bogatie-bogatiie, cosit-cosat, mosie-mosaie, Sidor-Sador, tine-tane), pronuntarea cu diftongi sau fara diftongi (pane, mane, cane, gasasca, marga, mutasca, starpasca, trimasa) sau (lenies, liepra, florise, tase, sfade, ave), pronuntarea cu "uo’’ in loc de "o’’ (uoameni, uoaste), unele vocale dispar in favoarea consoanelor (picatura- pcicatura, pcicur, aripci, pcerdut, opcinca, pcior, podobgita, obgele, albgina, bget, bgirgos, albgesc), consoana "g’’ devine "j’’ (ginere-jinere, vin-jin, viscol- jiscol, vierme-jierme).

Este de remarcat ca aceste modificari apar in general la cuvintele mai vechi. Referitor la aspectul morfologic, pot fi evidentiate urmatoarele: schimbarea genului la unele substantive (coraja, funinjina, pluman), formarea numarului plural (casa-casi, palma-palmi, cap-capuri), formele pronumelui (nosti, vosti, noaste voaste), conjugarea unor verbe (usc, usti, sari), forme ale unor adverbe (a lemne, amus, deamana, mintinas).

In ceea ce priveste lexicul, arhaisme mai interesante ar putea fi: bgicas, ciuha, drot, glaja, halau, ruda, strut etc. Venind in contact cu sasii bistriteni, in vorbirea neposenilor au intrat numeroase cuvinte de origine germana care circula si astazi, cum ar fi: fest-repede, rigal-zavor, sfebale-chibritruri, , laibar-pulover, strimpi-ciorapi, tucar-zahar, boactar-cantonier, sfung-avant, spir-smecherie, turig-inapoi, ferhanguri- perdele, sustar-pantofar, farbe-vopsele, culori s.a.

Influenta maghiara s-a facut simtita si asupra graiului neposan. Iata cateva cuvinte care provin din limba maghiara: nadragi-pantaloni, marha-vita, labos-cratita, hinteu-trasura, paprica-boia, ghezas-tren, batar- macar, ceagla-sapa mare, ceterna-jgheab, cu acul, a fircalui-a mazgali, hasna-folos, samadas-socoteala etc. Mai sunt si astazi unii vorbitori, indeosebi cei in varsta, care folosesc, spre surprinderea celor tineri, constructii lexicale de felul acesta: "Neposanul si astazi aprinde focul cu sfebale, poarta laibar, recal si strimpi stricaniti de femeia lui. In jinars pune tucar si nu-i place daca are ceva smah.

In excursie foloseste rubzacul, isi repara bocancii la sustar si hainele la snaidar. Fetele, cand sunt mirese, poarta slaier, la ferestre pun ferhanguri si la fusta lasa slitz...’’ Si enunturile ar putea continua. Mai tarziu Gavril Istrate isi va extinde cercetarile dialectale si in alete localitati din judetul nostru, unde este insotit de Adrian Turculet, unul dintre cei mai promitatori si mai dragi dintre studentii sai.  

Revine la Nepos unde  sta de vorba cu Pop Donisa si Mariuta Somesan, la Rebra, Nimigea, Mocod, Runc, Caila, Ilva Mare, Zagra si in multe alte localitati ale judetului, se documenteaza in cele mai mici amanunte, culege material si apoi il pune in tiparele lingvisticii romanesti, cu titlul "Cercetari dialectale in judetul Bistrita-Nasaud’’. Peste tot s-a bucurat de intelegerea si sprijinul localnicilor. La Caianu Mic s-a ingrijit de ei protopopul Adrian Peter, care i-a instalat in casa unei rude, Alexandru Nistor.

La Ilva Mare s-au adresat lui Pompei Boca, iar la Zagra au beneficiat de ospitalitatea protopopului Vasile Prahase si a doamnei Silvia. Ilva Mare a intrat in atentia anchetatorilor cu scopul de a urmari interferentele cu graiul din Bucovina, datorita caruia, termenul pastoresc, de origine latina "pacurar’’ incepuse sa fie puternic concurat de turcescul "cioban’’. Tot pe o serie de particularitati regionale si pozitia geografica extrem de vestica s-a avut in vedere si cand s-a ales Caianul Mic.

Le era cunoscuta cartea lui Victor Onisor "Doine si strigaturi din Ardeal’’, dar si dintr-o serie de lucrari de dialectologie, in frunte cu "Atlasul lingvistic roman’’, ca in aceasta zona, locul prepozitiei "pe’’ a fost luat de "pa’’ si " pa’’. Tot asa, in vecinatatea jud. Somes ca si spre Tarlisua lui Rebreanu, se intalnesc unele elemente necunoscute pe Somes in sus, printre care "feteu’’ si "feceu’’ pentru plita   ; interjectia "avai’’ pentru "vai’’ s.a. Si la Caianu Mic "pacurar’’ este  concurat de "cioban’’, numai ca aici nu este vorba de o influentare dintr-un grai vecin, ca pe Ilva Mare, ci de introducerea lui pe cale oficiala prin dispozitiile date de la centrul gospodariei colective.

Aceste anchete l-au ajutat sa cunoasca bine graiurile Transilvaniei si Moldovei, dar nu numai, prin care profesorul Gavril Istrate a pus in evidenta stratul popular, dar si inovatiile semantice individuale din limba unor poeti precum Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, George Cosbuc, Octavian Goga, Ion Pilat, ori a prozatorilor Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Calistrat Hogas s.a.

 

Mircea Darosi

 

 

0 comentarii4375 vizualizări18 mai 2020




[ Închide secţiunea de comentarii ]

Nu există comentarii

Adaugă un comentariu





rss 2.0
rss 2.0