Adevarul umbla cu capul spart.          -          Cine cuteaza sa spuna adevarul poate lesne umbla batut, ca marul.          -          Adevarul invinge orice.          -          Copiii ?i nebunii spun adevĂrul.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Joi 20 Septembrie 2018 - 11526 vizitatori azi
Politica fricii - probabil cel mai profitabil demers al politicilor contemporane.

Frica, ingredientul de baza in reteta controlului politic al societatii. La fiecare nou scrutin electoral politicienii ne propun o lume mai buna. Nimic altceva decat o himera in care doar idiotii mai cred. In decursul anilor, deziluzionat, cetateanul a inceput sa-si piarda increderea in ideologia unui viitor mai bun niciodata faptuit. Numai in tarile cu o democratie inca ne consolidata mai ajung la putere partidele care afiseaza promisiuni nerealiste. Romania este, cu certitudine, una dintre acestea…

Confruntati cu realitatea descrisa mai sus, politicienii lumii au cautat alta modalitate de a droga mintea alegatorului. Si au gasit-o: frica! Desi ideea nu era noua, au redescoperit ce putere de convingere are teama si cat de multe avantaje le poate aduce. Prin urmare, au purces la sadirea fricii prin cele mai ingenioase metode. Treptat, frica a devenit ingredientul de baza al retetei controlului politic in societate. Fiecare categorie sociala, fiecare cetatean, indiferent de statutul sau social, trebuie sa stie de frica. Este solutia care le permite politicienilor sa se prezinte ca ca fiind singurii capabili sa fereasca poporul de teama. "O lume mai buna este o lume fara amenintari. Noi o vom fauri pentru tine", promit ei cetateanului. Un impresionant mecanism de producere a fricii, in care mass media ocupa un loc insemnat, a fost pus la punct. Miliarde de dolari sunt cheltuiti anual pentru ca acest imens aparat sa lucreze eficient. Si incet, dar sigur, umbra fricii se intinde ca un val negru peste planeta.


Romania nu a constituit o exceptie.

Pentru romani, politica fricii este sustinuta prin campanii de presa, prin declaratii ale politicienilor la ore de maxima audienta, prin indemnul repetat al presedintelui ca poporul sa iasa in strada pentru a stopa valul de nenorociri pe care guvernul le are in plan, prin mesajele asa-zisilor formatori de opinie, prin permanentele restructurari ale sistemului de pensii si de plata sustinute de ministri guvernelor in succesiunea lor, prin organizarea si mentinerea in plata a nucleului dur apartinand miscarii #rezist etc.

Intrebati pe oricine: "Va este frica?"  Raspunsul va fi, aproape invariabil, afirmativ. De cine sau de ce ne temem? Pe plan intern, ne este frica de coruptia generalizata, de precaritatea sistemului de sanatate, de posibila prabusire a sistemului de pensii, de injustetea sistemului de salarizare, de ticolasenia sistemului de taxe si impozite, de bolile ce ne pot invada daca nu ne vaccinam sau de vaccinuri in sine, de rapacitatea bancilor, de aroganta asiguratorilor, de injustetea justitiei, de instrainarea pamantului, a padurilor si a bogatiilor subsolului, de pericolul izbucnirii unui razboi caruia nu-i putem face fata, de subjugarea economica externa…  Ne este frica si de Dumnezeu!

Dar nu este suficient. Teama nu este indusa numai din interior! Frica vine si din afara. Numeroase semnale primite de peste ocean, din inima Europei, de la aliatii nostri militari, politici sau economici, induc si ele frica. De ce? Fiindca, vrem - nu vrem, politica fricii este aceea care carmuieste lumea.


Doctrina Reagan: "Temeti-va de America!"

Reinventata de americani pe timpul administratiei Reagan ("America este unica, este cea mai puternica, ea are ca menire sa invinga raul din lume, sa aduca democratia si sa elibereze statele lumii") politica inducerii fricii tuturor in raport cu  jandarmul mondial lucreaza, inca, fara gres. Pe scurt si pe intelesul tuturor, Doctrina Reagan a transmis lumii un singur mesaj: temeti-va de America! Si, cu putine exceptii, lumii chiar ii este frica. Escaladata mai apoi de administratia Clinton si adaptata pana azi conditiilor concrete de celelalte administratii americane (Donald Trump: "Voi face din Statele Unite numarul unu mondial. Aceasta va fi grija mea principala"), politica fricii este in prezent pe deplin ilustrata de inventarea terorismului mondial si, ca reactie, de lupta impotriva acestuia. Ne amintim, desigur, despre cotitura dramatica in politica americana determinata de atacul asupra turnurilor gemene din 11 septembrie 2001, atac soldat cu circa 3000 de victime inocente. Era momentul in care frica i se inocula brutal cetateanului american. Frica materializata in terorism! Ne amintim, desigur, si despre existenta dubiilor, despre comentariile care indicau ca certa implicarea directa a politicienilor de cel mai inalt nivel in organizarea tragicului eveniment, teorie a conspiratiei ne combatuta credibil nici pana azi.


Noua, romanilor, membri disciplinati ai NATO si ai Uniunii Europene, ni se spune cu fiecare ocazie de cine trebuie sa ne temem.

Prin urmare, ascultatori fiind, ne este  frica de expansiunea ruseasca, de politica agresiva a lui Putin, de rachetele iraniene care vor sa loveasca inima Europei, de puterea nucleara a nord-coreenilor, de dezvoltarea dincolo de orice control a Chinei, de pericolul izbucnirii celui e al III-lea razboi mondial. Ne mai este teama si de faptul ca, in cazul unei deflagratii mondiale sau locale, va trebui sa ne descurcam singuri dupa ce, la indemnul ferm al aliatilor, ne-am autodecimat armata. De ce singuri?  Fiindca, in ciuda promisiunilor, a imenselor investitii financiare si a cedarii din suveranitate in folosul aliatilor nostri militari, nimeni nu ne va sprijini. Aceasta idee, care contravine pozitiei oficiale a Aliantei Nord - Atlantice si articolului 5 din Tratat, este sustinuta periodic (similar aratatului pisicii) de analisti militari de renume, inclusiv americani (G Friedmann:" Situatia de securitate la Marea Neagra nu s-a ridicat la un nivel foarte inalt pe scara de interesea SUA pentru a aduce aici forte semnificative[…] Nimeni nu-si va trimite copiii sa va apere. Am doi copii in armata Americana: fiica mea a fost in Irak, timp de 25 de luni, fiul meu este in aviatie. Ei nu vin aici sa apere romanii").


Beneficiile politicii fricii

Beneficiile politicii fricii sunt, fara indoiala, fabuloase. Politicienii pot manevra mai usor masele, cunoscut fiind ca oamenii timorati au comportament de turma, instinctul de moment prevaland ratiunii. Serviciile secrete pot capata puteri sporite,  masurile privind reducerea drepturilor cetatenesti sunt mai usor argumentate, controlul si supravegherea directa a comportamentului intregii populatii se realizeaza fara o opozitie substantiala, cheltuielile pentru inarmare sunt mai lesne aprobate, industria de razboi poate prolifera nestingherita, interventia brutala din motive politice sau economice in state "neascultatoare" este motivata prin indepartarea raului care ameninta democratia… Companii apropiate puterii pot fi usor aduse pe profit, exemple devenite clasice fiind campaniile pentru vaccinare, combaterea pandemiilor inventate de genul gripei aviare care se putea transmite la om. Caz in care milioane de pasari din statele concurente pe piata au fost ucise, in timp ce sute de milioane de dolari au fost castigate de companiile fantoma angrenate in  "decontaminarea" cu apa chioara.

Profitul pentru mass-media este, de asemenea, fara dubiu. O societate timorata, aflata permanent sub apasarea fricii, devine dependenta de stiri intrucat cetateanul asteapta permanent noutati care sa-i confirme ori sa-i infirme temerile. Prin urmare, sporeste audienta si creste exponential castigul din publicitate. Vedem cu totii ca, inclusiv la noi, au aparut televiziuni, posturi de radio, gazete scrise si online, specializate in proliferarea fricii. Ele anunta zilnic, ca certe, in cascada, fel de fel de nenorociri, incepand cu dezastrele naturale si sfarsind cu iminenta unor pandemii ori prabusirea pilonilor de baza ai societatii. Platiti regeste pentru a  propavadui catastrofe, calamitati ori nenorociri inevitabile, ei sunt "Prezicatorii" - mesagerii politicii fricii.


Viitorul?

In ceea ce priveste viitorul, de cel putin doua aspecte ar trebui sa fim siguri. Unul ar fi acela ca politica fricii este in plina expansiune, ea si-a dovedit meritele si ca urmare se afla in plin proces de  globalizare, translatandu-si metodele aplicate de la marile puteri mondiale spre puteri de importanta zonala, regionala. Nu putem sa nu observam ca, recent, aplicarea acestui tip de politica de catre Kim Jong Un a dat rezultatele scontate, obligand America sa-si revizuiasca politica de intimidare si sa revina la dialog. Cine poate garanta ca exemplul Phenianului nu se va repeta altundeva in lume? Un al doilea aspect este acela al rolului, concretizat prin cursa inarmarilor, pe care politica fricii il are in confruntarea directa dintre colosii militari. Este cert ca principala sursa de intimidare, cursa inarmarilor, va continua dobandind  noi valente ( "Inteligenta artificiala este viitorul, nu doar pentru Rusia, ci pentru intreaga omenire. Tara care devine lider in acest domeniu va stapani lumea" - Vladimir Putin, septembrie 2017) "Traducand" cele afirmate de Putin, Gregory C. Allen adjunct fellow, Technology and National Security Program, spunea la un think tank de la Center for a New American Security: "SUA, Rusia si China convin asupra faptului ca inteligenta artificiala va fi principala tehnologie care va sta la baza puterii nationale in viitor"

Cu certitudine, atat generatia mea cat si generatiile copiilor si nepotilor nostri se vor confrunta cu efectele POLITICII FRICII, atat de nocive pentru vulg si atat de benefice pentru suspusi. Antidotul inca nu a fost descoperit.

 

 

Pentru Bistritanews.ro

Teo Pal. 


 

http://teopal.ro/index.php/2018/06/26/politica-fricii-probabil-cel-mai-profitabil-demers-al-politicilor-contemporane/

1 comentariu1393 vizualizări26 iunie 2018




rss 2.0
rss 2.0