READUCEREA CA ORGANIZARE A INVATAMANTULUI MAGHIAR LA PERIOADA DIN 1940-1944 !!!
Catre Primarul Municipiului Bistrita si Consiliul Local al Municipiului Bistrita. Pe baza solicitarii cadrelor didactice de la sectia maghiara al Colegiului National "Andrei Muresanu"Bistrita, a parintilor si a membrilor comunitatii din Bistrita, precum si pe baza sprijinului cultelor religioase si societatii civile maghiare din judetul Bistrita-Nasaud, conform Legii invatamantului nr.1/2011, Art. 45, alineatul 2 si 5, a Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar nr. 874/29.IX.2005; potrivit Art.94, alin. (2),lit d din Legea invatamantului nr.1/2011, potrivit Ordinului MECTS 6564/2011si OG. 6312002, conform Metodologiei privind fundamentarea cifrei de scolarizare si stabilirea retelei unitatilor de invatamant preuniversitar de stat pentru anul scolar 2015-2016, OM. nr.4894/10.11.2014., va rog sa puneti pe ordinea de zi al sedintei ordinare din luna februarie 2015 al Consiliului Local al Municipiului Bistrita, proiectul de hotarare, prin care se solicita infiintarea prin divizarea Colegiului National "Andrei Muresanu"Bistrita, a Liceului "Hunyadi János" Bistrita cu predare in limba maghiara. Consider fondata cererea formulata in vederea locatiei acestei noi unitati scolare, ca fiind cladirea localului III al Colegiului National "Andrei Muresanu" Bistrita, situat in Bistrita, pe strada Republicii.
Cu deosebita consideratie,
Prof. Antal Attila -Consilier local al Municipiului Bistrita
22.01.2015.Bistrita.
Expunere de motive - privind demararea procedurii pentru infiintarea Liceului "Hunyadi Janos" Bistrita cu predare in limba maghiara, incepand cu anul scolar 2015-2016
Incepand cu anul scolar 2014 - 2015, profesorii si parintii elevilor din clasele cu predare in limba maghiara din unitatile de invatamant din municipiul Bistrita, precum si membrii comunitatii maghiare din Bistrita, cu sustinerea cultelor religioase si a societatii civile maghiare din Bistrita, respectiv judetul Bistrita - Nasaud, potrivit prevederilor Legii invatamantului nr. 1/2011, Art. 45, alineatul 2 si 5, a Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar nr. 874/29.IX.2005; potrivit Art. 94, alin. (2),lit.d din Legea invatamantului nr. 1/2011, potrivit Ordinului MECTS 6564/2011 si OG. 63/2002, conform Metodologiei privind fundamentarea cifrei de scolarizare si stabilirea retelei unitatilor de invatamant preuniversitar de stat pentru anul scolar 2015/2016, OM. nr. 4894/10.11.2014., solicita urmatoarele :
- aprobarea infiintarii prin divizarea Colegiului National Andrei Muresanu Bistrita, a Liceului "Hunyadi Janos" Bistrita ( personaj istoric cu origini romanesti, in istoriografia romaneasca numit Iancu de Hunedoara, Ban al Severinului din 1438, Voievod al Transilvaniei intre 1441-1456 si Regent al Ungariei intre 1446-1452, mare comandant militar, tatal regelui Matei Corvin, care a detinut in proprietate si domeniul Bistritei), incepand cu anul scolar 2015-2016, cu limba de predare maghiara in municipiul Bistrita, liceu care a mai functionat sub acelasi nume ca scoala maghiara in municipiul nostru in timpul celui de al doilea razboi mondial.
- drept locatie pentru aceasta unitate scolara se propune: Cladirea localului III ( fostul internat ) al Colegiului National "Andrei Muresanu", situat in municipiul Bistrita, strada Republicii.
Avand in vedere, ca in localul I si II in prezent nu vor incapea toate clasele sectiei romane, propunem ca solutie folosirea in continuare al unui etaj al localului III al Colegiului National A. Muresanu Bistrita, pentru clasele care ar ramane descoperite. Credem ca pana la gasirea unei alte solutii, aceste clase pot functiona in continuare impreuna cu clasele maghiare, deoarece colaborarea a fost exemplara intre acestea si pana acum. De asemenea, cladirea salii de sport din curtea localului II si III, va fi folosit dupa un program comun de catre clasele liceului maghiar si clasele primare si gimnaziale ale Colegiului National "Andrei Muresanu" Bistrita, stabilit de profesorii de educatie fizica din cele doua scoli.
.
Cererea comunitatii maghiare se bazeaza pe urmatoarele considerente:
Prin schimbarea conceptului de educatie odata cu aparitia noii Legi a Invatamantului, politica invatamantului si educatiei trebuie sa-si creeze o directie si o actiune educationala in spiritul integrarii in structurile Uniunii Europene, al promovarii valorilor ei. Scopul general de care trebuie sa tinem cont cu totii este dobandirea identitatii europene in concordanta cu identitatea nationala si etnica.
Scopurile inscrise sunt foarte importante in educatia generatiilor viitoare: educatia formala, educatia nonformala si educatia informala.
Obiectivele strategice ale europenizarii ar fi printre altele foarte numeroase, regandirea structurii sistemului de invatamant (a tipurilor) profilurilor si specializarilor pe plan national, zonal si local, realizarea activitatilor instructiv-educativ la niveluri calitative europene, asigurarea pregatirii scolare a elevilor in raport cu exigentele tarilor europene, asigurarea pregatirii profesionale initiale si continue in limba materna in raport cu exigentele europene, etc.
Dintre obiectivele operationale care detin intentiile de informare si formare a constiintei si conduitei europene am enumera doar cateva: cunoasterea si exercitarea drepturilor si libertatilor etnice ca cetateni europeni, construirea identitatii europene si detinerea cetateniei europene pe baza apartenentei nationale si etnice, constientizarea identitatii europene grefate pe identitatea nationala si etnica, formarea si consolidarea atitudinilor de toleranta etnica si religioasa, formarea si consolidarea comportamentelor democratice, etc.
Cererea noastra este esentiala in vederea realizarii nevoilor comunitatii maghiare din municipiu, precum si din localitatile invecinate si respectarea standardelor educationale, urmarind prevederile Planului Regional de Actiune pentru dezvoltarea invatamantului la toate nivelurile , cu standarde impuse integrarii tarii si implicit a invatamantului in Uniunea Europeana.
Prezenta solicitare are la baza urmatoarele:
1. Analiza cuprinderii tuturor copiilor cu limba materna maghiara din municipiul Bistrita si localitatile din zona in vederea asigurarii studiului in limba materna maghiara la toate nivelurile: prescolar, primar, gimnazial , profesional si liceal.
2. Analiza optiunilor elevilor claselor a VIII-a din municipiul Bistrita si din comunele/ satele din zona in vederea continuarii studiilor.
3. Analiza optiunilor elevilor din toate clasele, precum si optiunile prescolarilor .
4. Identificarea resurselor umane implicate in procesul de invatamant .
5. Colaborarea institutionala cu celelalte unitati scolare din municipiu, cu forurile educationale superioare, cu autoritatile publice locale in vederea realizarii managementului educational si institutional.
La elaborarea acestui demers s-au avut in vedere criteriile obligatorii pentru fundamentarea unui invatamant performant si anume: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, geografic precum si oferta educationala.
CRITERIUL LEGISLATIV
Respectarea tuturor conditiilor legislative impuse de Legea 1/2011, art. 45 alineatul 2 enunta: "In functie de necesitatile locale se organizeaza, la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiile legii, grupe, clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale". Alineatul 5 al aceleiasi Legi 1/2011 enunta: "Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale, cu mai multe unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale, functioneaza cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica, pentru fiecare limba materna, indiferent de efectivul de elevi", de Metodologia privind fundamentarea cifrei de scolarizare si stabilirea retelei unitatilor de invatamant preuniversitar de stat pentru anul scolar 2015/2016, prevazuta de OM. nr. 4894/10.11.2014.
CRITERIUL ECONOMIC
In prezent la nivelul municipiului Bistrita functioneaza sectii cu predare in limba maghiara, in cadrul Colegiului National Andrei Muresanu Bistrita, in cele 3 localuri ale acestuia.
Prin comasarea acestor clase intr-o singura unitate scolara se pot crea premisele pentru un invatamant mai economic si mai eficient.
In acest fel se realizeaza si o incadrare stricta in numarul de posturi didactice, didactic-auxiliare si nedidactice.
De asemenea se reduce abandonul scolar prin asigurarea unui set de facilitati elevilor proveniti din mediul rural (mai ales celor din invatamantul liceal ) si a celor proveniti din familii cu stare materiala precara prin atragere de sponsori, burse speciale, ajutoare.
O astfel de institutie scolara ar putea atrage fonduri extrabugetare prin programe ce vizeaza educatia si dezvoltarea infrastructurii scolare cu ajutorul fundatiilor din tara si de peste hotare.
CRITERIUL DEMOGRAFIC
In urma analizei evolutiei demografice a populatiei scolare locale si zonale (in special cazul elevilor din invatamantul gimnazial si liceal) constatam o scadere a acesteia de unde necesitatea unei institutii de invatamant care sa concentreze elevii care doresc sa studieze in limba maghiara. Totodata, printr-o analiza atenta a claselor din scolile din judetul B-N, aproape in fiecare clasa cu predare in limba romana, exista 2-3 copii maghiari, pe care dorim sa-i atragem spre o institutie de invatamant cu predare in limba maghiara
CRITERIUL GEOGRAFIC
Datorita faptului ca zona Bistritei este o zona cu populatie maghiara dispersata (in diaspora ) de exemplu in municipiul Bistrita ponderea populatiei maghiare este de 6 % cu tendinta de scadere, se promoveaza astfel o masura dinamica care sa permita acoperirea echitabila a zonei cu oferta educationala in special prin invatamantul invatamantul liceal si pe urma cel profesional.
Ar putea fi atrasi astfel si elevi maghiari din localitatile limitrofe municipiului Bistrita si a zonei acesteia, care actualmente nu au acces la invatamant in limba materna din cauza efectivelor scazute si a distantelor mari pana la scoala.
OFERTA EDUCATIONALA
Oferta educationala va fi adaptata necesitatilor comunitatilor locale , vom opta pentru acele profiluri ,specializari si calificari profesionale care sunt cerute de comunitatea locala si de conditiile socio-economice si pentru care putem organiza scolarizarea in conditii didactico-materiale optime ,avand in vedere oportunitatile de insertie socio-profesionala.
Pe baza acestor criterii Liceul Hunyadi János cu limba de predare maghiara va functiona cu urmatoarea structura:
- ciclul primar 5 clase
- ciclul gimnazial 4 clase
- ciclul liceal 8 clase
Incepand cu anul scolar 2016-2017, dorim sa cream si o clasa profesionala, pentru a acoperi cerintele comunitatii maghiare din municipiu si din judet, avand in vedere ca din a doua clasa de liceu de la sectia maghiara al CNAM, sunt mai multi copii, care nu ating nivelul cerut intr-un liceu. De asemenea, foarte multi elevi maghiari din judet sunt actualmente in clase profesionale cu limba de predare romana.
Cererea este sustinuta cu urmatoarele argumente:
1. Avand in vedere dispersarea elevilor care invata in limba materna maghiara din judetul Bistrita-Nasaud, este necesara infiintarea unei unitati de invatamant care sa cuprinda marea majoritate a acestora, deoarece sectiile maghiare in care invata in prezent sunt in pericol de desfiintare datorita scaderii efectivelor si ca urmare a restructurarii si eficientizarii organizarii retelei scolare.
2. Asigurarea unui proces de invatamant de calitate prin crearea conditiilor optime invatarii conform standardelor si normelor in vigoare.
3. Asigurarea predarii in limba materna maghiara, a tuturor disciplinelor de invatamant in conditiile Legii Invatamantului de catre cadre didactice calificate de specialitate.
4. Asigurarea pastrarii si dezvoltarii valorilor si traditiilor culturale maghiare specifice zonei noastre.
5. Asigurarea contributiei la dezvoltarea economica a microregiunii prin pregatirea elevilor la un nivel corespunzator si conform cerintelor locale.
Descentralizarea invatamintului preuniversitar in sine, care va fi aplicata odata cu integrarea in Uniunea Europeana, nu este un obiectiv, ea se incadreaza in strategia nationala privind descentralizarea, care urmareste crearea unui sistem de invatamant organizat, administrat si finantat conform rigorilor europene. Principalele sale obiective sunt cresterea accesului la educatie si asigurarea calitatii in invatamant.
Educatia este o responsabilitate partajata intre nivelul central si cel local al autoritatii. Descentralizarea este o modalitate de respectare a dreptului constitutional la educatie al fiecaruia, care presupune implicarea comunitatii si a tuturor factorilor decizionali in educatie, act de implicare ce conduce, in final, la democratizarea sistemului educational.
Asadar atat descentralizarea invatamantului in principiu cat si prevederile integrarii europene sunt componente ce vizeaza crearea climatului favorabil cunoasterii si asimilarii valorilor europene, in deplin respect fata de valorile culturilor si civilizatiilor pentru modelarea constiintei si conduitei comunitare in sensul dobandirii identitatii europene in concordanta cu cea nationala respectiv etnica.
Suntem constienti cu totii ca printr-o mana intinsa putem sa ne auzim glasurile si sa reconsideram tot ceea ce in cei 50 de ani de regim totalitar, nu demult apus, ne-a fost refuzat.
Numai prin pastrarea valorilor culturale proprii, de care am avut atata grija de-a lungul timpurilor, prin aprecierea deosebita a semenilor nostri alaturi de care vom trai, vom munci si in continuare, putem sa devenim o pata de culoare in gradina multicolora a popoarelor europene, pastrandu-ne specificitatea si identitatea multiculturala.
CONSILIER LOCAL - PROF. ANTAL ATTILA.
INVATAMANTUL BISTRITEAN CU LIMBA DE PREDARE MAGHIARA DE LA INCEPUTURI SI PANA IN ZILELE NOASTRE (rezumat)
Introducere. In ceea ce priveste invatamantul, cu siguranta cea mai mare influenta asupra dezvoltarii Bistritei au avut-o scolile de limba germana, Iar asta, din 2 motive extrem de obiective. In primul rand, pana in secolul XIX, Bistrita a fost un oras exclusiv sasesc. Bucurandu-se de autonomia castigata in evul mediu, sasii bistriteni nu permiteau nici unei persoane de alte nationalitati sa se stabileasca in interiorul orasului, mai exact in interiorul zidurilor de aparare. Asta nu inseamna ca in oras nu munceau si traiau romani, unguri, evrei sau tigani. Insa, acestia aveau cartiere separate, la marginea orasului, in afara zidurilor de aparare. Ei puteau munci in timpul zilei in oras, insa la lasarea serii, erau obligati sa paraseasca urbea. Deci, fiind singurii "cetateni" ai orasului, doar sasilor le era permis sa detina functii administrative si de conducere si erau, astfel, singurii care se puteau bucura de un invatamant de calitate, construirea primelor scoli maghiare si romanesti in interiorul cetatii fiind permisa abia in secolul XIX.
Al doilea motiv este reprezentat de vechimea invatamantului bistritean in limba germana. Este cunoscuta importanta pe care sasii au dat-o dintotdeauna invatamantului. Astfel, este mai mult ca sigur ca printre primii colonisti adusi in Transilvania, se gaseau preoti si invatatori, in jurul carora s-au format primele unitati de invatamant. Totusi, prima marturie scrisa ce ne certifica existenta unei scoli in Bistrita, este din anul 1436. Aceasta a devenit una de prestigiu in Transilvania acelei epoci, deoarece intr-un document din anul 1500, ni se spune ca in cadrul ei studiau elevi veniti de la Cluj si Sighisoara, centre mult mai puternice din punct de vedere cultural. Din acest moment, invatamantul german a cunocut o perioada de inflorire, ce a culminat cu infiintarea, in 1717, a gimnaziului romano-catolic al piaristilor, ce avea latina si germana ca principale limbi de predare, cu sediul in actuala cladire a parohiei romano-catolice, pe strada ce se numea atunci "Ulita Spitalului". La aceasta scoala a invatat, intre 1769-1770 si Gheorghe Sincai, unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai Scolii Ardelene. Insa, incepand cu secolul XIX, scolile sasesti au intrat intr-o perioada de declin, in special din lipsa fondurilor si a stundentilor, chiar acest gimnaziu al piaristilor fiind desfiintat in anul 1848.
Invatamantul maghiar
Dupa recensamantul din 1880, din totalul de 8.063 de locuitori ai orasului,majoritatea fiind sasi doar 7% erau maghiari, rata acestora ajungand in anul 1910 la 21%. Maghiarii au creat prima data pe langa bisericilie traditionale scoli elementare confesionale. Prima dintre ele a fost scoala confesionala romano-catolica, ce a inceput sa functioneze in anul 1884, in cladirea fostului gimnaziu al piaristilor, pe actuala strada Gheorghe Sincai. In legatura cu aceasta, demn de remarcat este faptul ca la inceput limba de predare a fost germana, acest lucru putand fi legat de tendinta de recatolicizare ce era dusa in acele vremuri de Imperiul Austro-Ungar in randul populatiei maghiare, reformate, si a celei germane, evanghelice. Dupa ce elementul maghiar a devenit mai numeros si mai puternic din punct de vedere economic, s-a trecut la limba de predare maghiara, limba oficiala de atunci. Aceasta scoala si-a pastrat caracterul confesional pana la reforma invatamantului din 1948. In "Sociologia oraselor si judetelor Ungariei", aparuta in limba maghiara in 1941 (in timpul dictaturii lui Miclos Horti) si in care este abordata si situatia Bistritei, se face referire la o scoala confesionala reformata, ce ar fi existat in oras inca din secolul XVIII, insa a carei existenta nu a putut fi probata.
Istoria Colegiului National "Andrei Muresanu" se leaga de infiintarea, in anul 1884, de catre statul ungar, a primei scoli elementare cu predare in limba maghiara. Aceasta scoala, fiind de stat, a fost prima ce a inglobat cu adevarat caracterul multietnic si multicultural al Bistritei, deoarcere in cadrul ei, pe langa copii maghiari, au studiat si copii romani si evrei, ce aveau astfel sansa de a invata limba oficiala-maghiara.(n.r. -acum in 2015 au sansa de a invata limba oficiala din Romania-romana) Primii invatatori au fost Herzhauser Mária si Bogár Samu. In primul an scoala a fost frecventata de 63 de elevi, 34 baieti si 29 fete. Din 1887 a avut local propriu. In septembrie 1893 a avut o noua invatatoare, Bartók Paula, mama viitorului compozitor Bartók Béla. A predat la Bistrita numai un an. Incepand cu anul 1888, fiecare elev a platit o taxa pentru dezvoltarea bibliotecii scolare. Pana in anul 1912, aceasta a functionat pe strada Spiru Haret, iar apoi s-a mutat in localul nou construit, actualul Colegiu National "Andrei Muresanu".
In acelasi timp, autoritatiile maghiare au hotarat infiintarea la Bistrita a unei scoli cu caracter mediu. Astfel a luat fiinta, in anul 1885, Scoala civila de stat pentru baieti, cu sprijinul baronului Dezideriu Banfi, comite suprem al comitatului Bistrita-Nasaud. Inceputul acesteia a fost unul modest, scoala functionand in primul an cu o singura clasa, in care erau inscrisi 14 elevi, dezvoltandu-se treptat si ajungandu-se ca in anul scolar 1890-1891, sa aiba un numar de 6 clase, la care predau 9 cadre didactice. Absolvirea celor 6 clase, dadea dreptul elevului de a se inscrie la orice facultate, cei mai multi dintre ei alegand Farmacia, din cadrul Universitatii de la Cluj, sau chiar Budapesta. Mai tarziu insa, cand institutiile de invatamand superior si-au ridicat standardele cerute candidatilor, in special in privinta cunostintelor de limba maghiara, existenta formei de invatamant cu 6 clase nu si-a mai gasit justificarea, scoala reducandu-si numarul claselor la doar 4 ani de studiu. La inceput a functionat in casa "Textoris". Intre anii 1893-1894 a fost construita cladirea de pe str. Odobescu dupa planul arhitectului vienez Frölisch. Cladirea a fost proprietatea orasului. In anii 1894-1918 a functionat aici Scoala civila comunala pentru baieti, subventionata de stat. Aici au invatat impreuna romano-catolici, greco-catolici, reformati, lutherani, ortodocsi si izraeliti, fiecare avand propriul profesor de religie. Aceasta scoala a functionat la inceput in diverse cladiri particulare pana in anul 1895, cand s-a mutat in cladirea actualei Scoli Generale nr. 2, de pe strada Alexandru Odobescu.
In cei 34 de ani de functionare a acestei instututii de invatamant, s-au perindat pe bancile acesteia 5.150 de elevi, dintre care 1.443 evrei, 1.272 maghiari, 1.263 germani, 1.159 romani si 10 slovaci. Astfel, putem observa ca, desi aceasta scoala avea ca limba de predare doar maghiara, numarul elevilor de aceasta nationalitate a reprezentat doar 24% din numarul total de elevi, la egalitate cu ponderea romanilor si germanilor si mai mica chiar decat a evreilor. Numarul mare al acestora din urma se explica in primul rand prin necesitatea de a cunoaste limba maghiara, fara de care tinerii nu puteau ocupa nici o functie publica si nu le era permis accesul la nici o universitate. Insemnatatea acestor cifre, aparent nesemnificative, vor fi prezentate mai detaliat mai tarziu.
Scurta trecere in revista a momentelor importante din istoria CNAM: 1912-2012
15 mai 1912
Are loc inaugurarea noii cladiri a Scolii Civile Regale de Stat pentru Fete, aflata pe strada Fleischeralle/Aleea Macelarilor (actualul CNAM), un adevarat "Palat al muzelor", in care vor functiona de acum cele 4 clase maghiare de gimnaziu pentru fete, dovada vie a multiculturalitatii orasului Bistrita. Astfel, aici vor invata, in proportii aproximativ egale, eleve de nationalitate romana, germana, maghiara si israelita. Totodata, in aceeasi cladire va functiona si o scoala primara de stat cu predare in limba maghiara.
1915-1917
Scoala de fete este mutata temporar in partea de est a cladirii, unde functiona Scoala primara de stat, partea cladirii Scolii civile regesti de stat pentru fete fiind amenajata amenajata ca spital al Crucii Rosii pentru ranitii de pe front, pana in octombrie 1917.
29 mai 1919
Cladirea este preluata de statul roman. In locul fostei scoli maghiare este infiintata Scoala medie romana de stat pentru fete, devenita in 1928 Gimnaziul de fete Bistrita. Totodata, aici este mutata fosta Scoala confesionala greco-catolica, devenita Scoala primara mixta "Andrei Muresanu". Pana in anul 1929, in aceeasi cladire functioneaza o a treia unitate de invatamant: Scoala de ucenici Bistrita.
septembrie 1940
In urma cedarii Nord-Vestului Transilvaniei Ungariei, scolile bistritene sunt preluate de catre statul maghiar. Gimnaziul romanesc de fete este desfiintat, in locul lui fiind infiintata Scoala civila regala de stat pentru fete, cu 2 sectii - romana si maghiara. In plus, tot aici este infiintat Liceul maghiar pentru baieti cu 8 clase "Hunyadi János", ce avea o sectie si in limba romana, si o scoala elementara cu predare in limba maghiara.
noiembrie 1944
Cladirea este preluata din nou de statul roman. Scoala medie de fete este unita cu Liceul de baieti "Alexandru Odobescu", formand Liceul mixt "Alexandru Odobescu". Este reinfiintata scoala primara mixta "Andrei Muresanu".
1945
Este reinfiintata scoala de fete, sub denumirea de Liceul teoretic de fete Bistrita, pe langa care se infiinteaza in 1946 Gimnaziul unic Bistrita, ce functioneaza pana la reforma sistemului de invatamant din 1948.
1948
Odata cu legea reformei invatamantului, Liceul "Alexandru Odobescu" devine Liceul Mixt nr. 1, viitorul Colegiu National "Liviu Rebreanu". Celelalte doua scoli bistritene - cea de baieti si cea de fete - se unesc, formand Scoala medie mixta Bistrita.
1964-1965
Institutia poarta denumirea de Scoala medie nr. 2 Bistrita, fiindu-i transferate de la Liceul nr. 1 ("Liviu Rebreanu") un cliclu din clasele de la sectia romana, clasele IX-XI, plus sectia maghiara.
1965-1966
Scoala medie nr. 2 Bistrita devine Liceul nr. 2
1971
Liceul nr. 2 reprimeste, dupa 31 de ani, numele de "Andrei Muresanu", devenit in 1978 Liceul industrial "Andrei Muresanu" Bistrita.
1990
Institutia primeste titulatura de Liceul teoretic "Andrei Muresanu".
1999
Liceul teoretic devine Colegiul National "Andrei Muresanu" Bistrita, denumire pe care o poarta si astazi.
.
Persoana de contact: prof. ANTAL ATTILA consilier local, adresa: str.Turturelelor, nr. 1/A/6, Bistrita, jud. Bistrita-Nasaud, 420174. Tel. 0745-652933
Material primit la redactie.
G.M.
Foto- arhiva Bistritanews.ro
2 commentarii | 2338 vizualizări | 30 ianuarie 2015 |