Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Credinta-Religie Vineri 29 Martie 2024 - 14587
Pastorala la Praznicul Nasterii Domnului 2019.

ANDREI - Din harul lui Dumnezeu Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului si Mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului. Preacucernicului cler, Preacuviosului cin monahal si dreptmaritorilor crestini din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului,

Har, pace si bucurie de la Mesia Hristos, Cel nascut in iesle jos, iar de la noi binecuvantare

 "Astazi Proorociile si toate Scripturile … "

 

Iubiti frati si surori,

Cand magii de la Rasarit au venit in Ierusalim, la cumpana dintre ere, si intrebau insistent unde este "regele Iudeilor, Cel ce S-a nascut!" (Matei 2, 2), carturarii poporului au gasit raspunsul in Sfintele Scripturi: "In Betleemul Iudeii, ca asa este scris de proorocul: «Si tu, Betleeme, pamantul lui Iuda, nu esti nicidecum cel mai mic intre capeteniile lui Iuda, caci din tine va iesi Conducatorul care va paste pe poporul Meu Israel»" (Matei 2, 6).

Acest adevar vestit de Sfintele Scripturi l-au preluat si colindele noastre: "Astazi proorociile si toate scripturile / Despre Mesia Hristos, toate s-au plinit frumos"[1]. Era anul 753 de la intemeierea Romei, care devine anul 1 al erei crestine, calcul pe care l-a facut Sfantul Dionisie Exiguul, de loc din Dobrogea.

Timpul, locul si felul in care S-a nascut Domnul Hristos il aflam din Sfintele Scripturi, din Biblie, care este "Cartea Cartilor". Proorocul Miheia, care a trait cu peste 700 de ani inainte de venirea lui Hristos, zice in proorocia lui: "Si tu, Betleeme Efrata, desi esti mic intre miile lui Iuda, din tine va iesi Stapanitor peste Israel, iar obarsia Lui este dintru inceput, din zilele vesniciei"(Miheia 5, 1).

Si celelalte fapte mantuitoare sunt cuprinse in Sfanta Scriptura. Rolul ei in viata sprituala a omenirii este unic. Biblia ocupa un loc de exceptie in viata omenirii, este "Cartea prin excelenta, Cartea Cartilor, Cartea Sfanta, Sfanta Scriptura, Cartea vietii, Cartea luminii, Cartea mantuirii, Cartea intelepciunii eterne, Cartea inspirata de Dumnezeu"[2].

Spune acelasi autor ca "Biblia este marturia revelatiei divine in momentele ei istorice, cartea peste care nu se poate trece fara interes, cea mai monumentala opera din care stim, cunoastem si conclude ca Dumnezeu a vorbit oamenilor"[3].

Sfanta Scriptura a avut si are un rol deosebit si pentru neamul nostru romanesc. Noul Testament de la Alba Iulia din 1648 si Biblia de la Bucuresti din 1688, pe langa faptul ca au avut un rol duhovnicesc de execeptie, au avut si din punct de vedere cultural si lingvistic o valoare insemnata. Sfantul Mitropolit Andrei Saguna, vorbind despre Noul Testament de la 1648, scria: "Limba Bibliei pentru un popor numai odata se poate face; daca s-au invins piedica cea mare a traducerii credincioase si intelese si daca poporul au primit limba aceia asa zicand in insasi fiinta sa; atunci urmatorii n-au de a face alta, ci numai a o reinnoi si indrepta asa dupa cum ar fi reinnoit si indreptat traducatorul cel dintaiu al limbii de ar fi trait pina in veacurile lor"[4].

Si nu numai pentru poporul nostru are Sfanta Scriptura un rol deosebit, ci pentru toate popoarele lumii. Parintele Ilarion Felea zice: "Biblia renaste, civilizeaza si inalta popoarele. Statele Unite ale Americii sunt formate din colonisti plecati din Europa cu Biblia in mana. Cartea aceasta a transformat milioane de oameni, a varsat in inimile lor energii morale, care in putine veacuri au ridicat Statele Unite la o civilizatie fara precedent in istoria omenirii"[5].

Din Sfanta Scriptura ne hranim spiritual, luam cunostinta de invatatura Domnului Hristos, care S-a intrupat pentru noi si pentru a noastra mantuire. Nici o alta carte nu a cucerit admiratia si elogiile pe care le-a cucerit Sfanta Scriptura. Pe buna dreptate se subliniaza faptul ca "s-au scris nenumarate poezii frumoase, dar poezia psalmilor e neintrecuta; s-au scris multe carti de filosofie, dar cartile de intelepciune ale Bibliei sunt neintrecute; s-au scris biografii alese, dar Evangheliile sunt neintrecute"[6].

Iubiti credinciosi,

Experienta duhovniceasca a multora ne face si pe noi sa realizam cat de importanta este citirea Sfintelor Scripturi si punerea lor in practica. Un credincios i-a cerut Sfantului Antonie cel Mare un program de viata crestina, iar el i-a zis: "Oriunde vei merge, pe Dumnezeu sa-L ai inaintea ta totdeauna. Si orice vei face, sa ai marturie din Sfintele Scripturi si ori in ce loc vei sedea, sa nu te misti degraba"[7]. Asadar, in tot ce facem sa avem marturie din Sfanta Scriptura.

Sfantul Vasile cel Mare zice: "Fiecaruia ii este de lipsa a se invata din Scriptura cele ce sunt de trebuinta spre intarirea credintei"[8]. Iar Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca: "Aparare mare impotriva pacatelor este citirea Scripturilor, iara mare pierzare este nestiinta acestora. Din nestiinta Scripturilor s-au introdus eresurile, s-a inceput viata neinfranata, si toate cele de jos cu cele de sus s-au amestecat"[9].

In vremurile mai apropiate de noi, Sfantul Serafim de Sarov ne marturiseste: "Eu, smeritul Serafim, cercetez zilnic Evanghelia. Lunea citesc pe Sfantul Matei de la inceput la sfarsit, martea, pe Sfantul Marcu, miercurea pe Sfantul Luca; joia, pe Sfantul Ioan; celelalte zile le impart intre Faptele Apostolilor si Epistolele Apostolilor. Si nu las sa treaca nici o zi fara sa citesc si talcuiri de la sfinti. Prin aceasta nu numai sufletul, ci si trupul meu se bucura si se umple de viata, caci stau de vorba cu Domnul. Pastrez in minte viata si patimirea Lui, slavind zi si noapte pe Mantuitorul meu si aducandu-I multumire pentru toate milele Sale, pe care le revarsa asupra oamenilor si asupra mea nevrednicul"[10].

Citirea Sfintelor Evanghelii este necesara, iar cuvintele citite trebuie studiate pana ce ele "devin substanta sufletului nostru; numai atunci va deveni posibila implinirea constanta si dreapta a poruncilor Evangheliei, asa cum cere Domnul… Domnul vine in inima celui ce-I implineste poruncile, si El face din aceasta inima un templu si o casa a lui Dumnezeu si El se arata in acest templu"[11].

Sfanta Scriptura ramane cea mai importanta carte din lume. Ea este tiparita in milioane de exemplare si-n toate limbile. Daca pentru cei secularizati are doar o importanta culturala, pentru noi are, intai de toate, o importanta duhovniceasca, are rolul de a ne schimba sufleteste pentru ca e cuvantul revelat de Dumnezeu.

Unul dintre traducatorii ei in limba romana din vremurile moderne este Gala Galaction. Acesta constata ca, pe vremea lui, Biblia este prea putin citita: "Daca ingerii Domnului ar voi sa faca printre noi un control de sarbatori si sa cerceteze - pentru informarea noastra - cati romani vor citi cateva pagini din Sfanta Evanghelie: rezultatul ar inveseli adancurile iadului si pe toti cei ce salasluiesc in ele! Cartea cea mai putin raspandita si cea mai putin citita, la noi, in vremea de fata, este Biblia. Cum am putea sa ne inchipuim, in mediul si-n casele noastre…: tata sau bunicul, stand, cu Biblia deschisa, sub lumina lampii si citind celor ce fac roata in jurul lui Evanghelia Nasterii Mantuitorului!…"[12].

Am vrea sa credem ca actualmente lucrurile stau mai bine. Diortositorul Editiei Jubiliare a Sfintei Scripturi, Mitropolitul Bartolomeu Anania, referindu-se la Biblie zice: "Biblia e Cartea care cuprinde Cartile. Biblia, asadar, e Biblioteca; Biblioteca prin excelenta, singura si singulara in dumnezeiasca ei omenitate. Orice Biblioteca din lume poate avea cuvinte despre Dumnezeu; Biblia e insasi rostirea lui Dumnezeu, anume pentru oameni si prin oameni. Inspirata de Duhul Sfant, ea e Cartea devenita carti"[13].

Iubiti frati si surori,

Si-n vremurile moderne Sfanta Scriptura are puterea de a converti sufletele oamenilor la Dumnezeu. Inginerul Gheorghe Marinescu, om credincios, are o discutie cu un respectabil om de stiinta. Acesta, vazand Biblia pe masa inginerului, s-a mirat ca-si mai pierde vremea cu o asemenea lectura. Inginerul, la randul sau, l-a rugat ca macar din curiozitate sa citeasca aceasta Carte. Rezultatul? Peste vreo doua luni omul de stiinta s-a convertit[14].

Scriitorul Dostoievski, fiind intemnitat si in drum spre Siberia, a primit de la niste femei credincioase o Evanghelie, singura carte admisa in penitenciar. In anii sai de incarcerare a studiat cu mult interes aceasta Carte, care l-a impresionat profund si n-a mai parasit-o toata viata. Pe langa faptul ca i-a marcat toate operele, aceasta Carte a fost singura avere pe care a lasat-o fiului sau cu doua ore inainte de moarte[15].

Exemple am mai putea da multe, dar consideram ca sunt de ajuns. Am plecat de la faptul ca atunci cand magii erau interesati de locul nasterii Domnului Hristos, carturarii poporului au gasit raspunsul in Sfanta Scriptura. La cele mai importante intrebari ce framanta omenirea si astazi, raspunsurile le gasim in Cartea Sfanta. Aici aflam cine ne-a creat, care-i rostul nostru pe pamant si care-i tinta finala. Anul care se incheie, pe langa faptul ca, urmare a hotararii Sfantului Sinod, a fost dedicat Satului romanesc, in acelasi timp, ne-a adus aminte de doi mari patriarhi care au tradus, tiparit si iubit Scripturile: Patriarhul Nicodim Munteanu si Patriarhul Iustin Moisescu.

De aceea, cu insistenta, va sfatuim ca in toata casa de crestin sa existe Sfanta Scriptura si zilnic sa citim macar un capitol, doua, din Sfanta Carte, cu predilectie din Noul Testament. Urarea pe care v-o facem este inspirata din colindele noastre: "Acum te las, fii sanatos, / Si vesel de Craciun. / Dar nu uita cand esti voios, / Crestine sa fii bun!"[16].

Va uram din tot sufletul ca sarbatorile Nasterii Domnului, Anului Nou si Bobotezei sa le petreceti cu bucurie si la toate mesele sa fie inimi vesele!

Intru multi ani!

†ANDREI

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului

si Mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului


[1] Profesor Ioan Brie, 73 Colinde, Cluj-Napoca, 1980, p. 50.

[2] Ilarion V. Felea, Religia Iubirii, Editura "Diecezana", Arad, 1946, p. 347.

[3] Ibidem, p. 361.

[4] Biblia lui Saguna, Sibiu, 1856, p. VI-VII. 

[5] Ilarion V. Felea, Religia Iubirii, p. 361.

[6] Ibidem, p. 347.

[7] Patericul, Alba Iulia, 1990, p.8.

[8] Biblia, Sibiu, 1858, p. XX.

[9] Ibidem.

[10] Cf. Anthony Coniaris, Introducere in credinta si viata Bisericii Ortodoxe, Ed. Sofia, Bucuresti, 2011, p. 199.

[11] Ignatie Briancianinov, Faramiturile Ospatului, Editura Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, 1996, p. 11

[12] Gala Galaction, Ziua Domnului, EIBMBOR, Bucuresti, 1958, p. 321.

[13] Cuvant lamuritor asupra Sfintei Scripturi, Biblia, EIBMBOR, Bucuresti, 2001, p. 7.

[14] Ilarion Felea, Religia Iubirii, p. 358.

[15] Pr. Stefan Dobra, DostoievskiViata si opera, in Revista "Fantana Darurilor", ianuarie 1938, Bucuresti, p. 21.

[16] Ioan Brie, Colinde, Cluj-Napoca, 1980, p. 74.

 

 

0 comentarii3416 vizualizări25 decembrie 2019




[ Închide secţiunea de comentarii ]

Nu există comentarii

Adaugă un comentariu





rss 2.0
rss 2.0