Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Credinta-Religie Joi 18 Aprilie 2024 - 14587
Smerenia...drumul spre desavarsire.

Smerenia este virtutea prin care crestinul recunoaste ca toate darurile sale le-a primit de la Dumnezeu, de aceea el nu se mandreste cu ele. Smerenia este recunoasterea pacatoseniei noastre, spune in acest sens dreptul Iov: ’’nimeni nu este fara de pacat, chiar daca viata lui ar fi numai de o zi (Iov 14,4)’’. Smerenia sta la baza castigarii mantuirii noastre.

Au ramas ca un testament sfant cuvintele Mantuitorului: ’’Invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor voastre. Imbracati-va intru smerenie, pentru ca Dumnezeu celor mandri le sta impotriva, iar celor smeriti le da har (Matei 11,29)’’.  Mantuitorul Iisus Hristos este pentru noi un exemplu de smerenie. La Cina cea de Taina Fiul lui Dumnezeu spala picioarele celor doisprezece apostoli si ii indeamna la smerenie: ’’Daca Eu,Domnul si Invatatorul, v-am spalat voua picioarele, si voi sunteti datori sa spalati picioarele unii altora. Caci v-am dat voua pilda ca precum v-am facut Eu voua, sa faceti si voi (Ioan 13,14-15)’’.

Sfanta Scriptura ne aduce in paginile ei exemple de oameni sfinti care au iubit smerenia:

1.Proorocul David: ’’intru faradelegi m-a zamislit maica mea (Psalm 50,6).’’

2.Proorocul Isaia marturiseste: "eu sunt pamant si cenusa,ajuta-mi Doamne nevredniciei mele(Isaia 44,20)’’.

3.Apostolul Pavel: ’’eu sunt cel dintai dintre pacatosi(I Timotei1,15)’’.

Regele Carol I scrie in memoriile sale: "Am cerut lui Dum­nezeu putere ca sa po­run­cesc. El m-a facut slab ca sa in­vat a ma supune. I-am cerut sanatate sa pot ispravi multe, mi-a dat boala ca sa implinesc lu­cruri mai bune. Bogatie l-am ru­gat sa-mi dea, ca sa fiu fe­ri­cit. Mi-a dat saracia ca sa ra­man intelept. Onoare am cerut ca sa fiu laudat de oameni, de­ve­­nit-am umilit ca sa simt ne­voia ajutorului lui Dumnezeu".

Daca nu suntem smeriti atunci suntem mandrii si farisei la fel ca si fariseul din pilda (Luca 18,10-14). Ajungem sa ii dispretuim pe fratii nostri, sa ii graim de rau si sa nu mai  implinim cuvantul lui Dumnezeu. Mandria este moartea virtutilor si a mantuirii noastre.

Parintele Staniloae ne aduce un model de smerenie atunci cand  vorbind intr-una din omiliile sale despre imaginea de la Voronet a dreptului Simeon cuprinzand in bratele sale batrane pe Dumnezeiescul Prunc il compara cu un taran care scoate din cuptor o paine calda.

Spune parintele Cleopa ca intr-o zi, un parinte  statea impreuna cu baiatul sau de vorba in curtea casei. La un moment dat, se auzi zgomotul unei carute. Tatal ii spuse fiului ca va trece o caruta goala. Fiul, mirat de raspuns l-a intrebat pe tatal sau:
‘’- De unde stii ca este goala, de vreme ce nu o vezi?...Tatal i-a raspuns:
- E usor sa stii cand trece o caruta  goala. Cu cat este mai goala, cu atat face mai mult zgomot. De multe ori, la fel se intampla si cu oamenii. Se lauda doar din gura. Fac doar zgomot, caci sunt lipsiti de fapte’’.

Cat ascultam noi de Dumnezeu asculta si Dumnezeu de noi de aceea sa spunem impreuna: 

Tu smerenie imparti

Darul tau cu toti ceilalti

Si asculti orice durere

Si-ti porti crucea in tacere.

 


Preot Rus Vasile

Parohia Ortodoxa Nepos.

0 comentarii2926 vizualizări12 martie 2018




rss 2.0
rss 2.0