La cultura de MAR - pentru prevenirea si combaterea organismelor daunatoare:
cenusie-maslinie fiind capabil de a compromite cultura.
pete de culoare
Rapanul marului este provocat de o ciuperca ce se numeste Venturia inaequalis.
Aceasta ataca frunzele, fructele, lastarii, dar poate ataca si florile prin aparit?ia de
https://cumsa.ro/casa-gradinarit/rapan-la-mar-cum-sa-tratezi-pomii-fructiferi-afectati-de-boala/
Fa?inarea ma?rului este provocata? de ciuperca Podosphaera leucotricha.
https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-ingrasaminte-pesticide/fai- narea-la-mar/
Arsura comuna a marului cauzata de bacteria Pseudomonas syringae, arsura comuna se poate extinde la toate organele aeriene ale marului. Primul simptom consta in innegrirea nervurilor, urmat de brunificarea lastarilor. Fructele atacate prezinta si ele pete negre, din care se poate scurge exudat bacterian.
https://www.glissando.ro/product/ulceratia-si-ciuruirea-bacteriana-a-frunzelor-de-samburoase/
Monilioza fructelor (Monilinia laxa) - putregaiul brun sau mumifierea fructelor - este o ciuperca? ce ataca? aproape toate speciile pomicole sa?mburoase (cires?, vis?in, cais, piersic, nec- tarin, prun) s?i semint?oase (ma?r, pa?r, gutui). Atacul de monilioza? se manifesta? i?n prima?verile reci s?i ploioase, favorizat de umiditatea crescuta?, temperaturile sca?zute s?i de leziunile produse de grindina?,
boli sau da?una?tori s?i poate cauza pierderi mari la speciile afectate, prin ofilirea unui numa?r mare de
ataca? i?n mod semnificativ frunzele pomilor s?i la?starilor tineri. De asemenea, ciuperca poate afecta s?i florile sau fructele tinere care sunt acoperite de o pulbere albicioasa?, cu aspect fa?inos, care i?s?i schimba? apoi culoarea s?i devine verde cenus?ie. Pulberea reprezinta? miceliul ciupercii s?i poate duce la ra?spa?ndi-
Fa?inarea
rea rapida? a bolii.
www.anfdf.ro
OFICIUL FITOSANITAR BISTRITA-NASAUD, STR. IOAN SLAVICI Nr. 2-4, Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud, Tel. 0263.235.672, E-mail: ofbistrita@anfof.ro
ramuri cu frunze s?i flori (arsura moniliana?). I?n timpul verii, ca?nd fructele au ajuns aproape de matu- ritate, apar pe suprafat?a lor pete brune care se i?ntind s?i cuprind pulpa i?n profunzime. I?n scurt timp, fructul putrezes?te aproape i?n totalitate, deseori ca?za?nd din pom. Daca? temperatura este ridicata? s?i atmosfera umeda?, pe suprafat?a fructului, i?n dreptul zonei putrezite, apar fructificat?iile ciupercii, dis- puse i?n cercuri concentrice.
https://agarista.agricola.md/disease/monilioza-fructelor-de-semintoase-monilinia-fructigena/ ? Paduchelui lanos,
Un rol important i?n reducerea atac- ului da?una?torului Eriosoma lanigerum Hausm. i?l au ma?surile preventive s?i anume: respectarea caran- tinei fitosanitare, folosirea de material sa?ditor sa?na?tos la i?nfiint?area plantat?iilor, ta?ierea ramurilor s?i
la?starilor atacat?i s?i cultivarera soiurilor rezistente.
https://diaplant.ro/2021/07/12/paduchele-lanos-la-mar/
Viermele merelor ( G2, tr.3 ), Cydia pomonella este intalnit in toate zonele pomicole, cu precadere in livezile de mar neingrijite. Fructele atacate, chiar daca sunt ajunse la maturitate, nu se pot pastra deoarece orificiile create de larva permit patrunderea unor microorganisme ce determina putrezirea (ciuperca Monilinia fructigena ce determina aparitia moniliozei).
https://www.botanistii.ro/blog/viermele-merelor-cydia-pomonella/
Pa?duchele din San-Jose?( G2, tr.2 ), Quadraspidiotus perniciosus este o insecta? fi www.anfdf.ro
Eriosoma lanigerum Hausm., colonizeaza? tulpinile, ramurile,
la?starii s?i
ra?da?cinile, i?nt?epa?nd s?i suga?nd sucul celular din t?esuturi. Pa?rt?ile atacate se hipertrofiaza? s?i
apar umfla?turi sub forma? de nodozita?t?i s?i tuberozita?t?i canceroase.
OFICIUL FITOSANITAR BISTRITA-NASAUD, STR. IOAN SLAVICI Nr. 2-4, Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud, Tel. 0263.235.672, E-mail: ofbistrita@anfof.ro
tofaga? de carantina? din familia diaspididelor, da?una?toare plantat?iilor pomicole. Formeaza? colonii pe scoart?a tulpinilor s?i ramurilor, pe frunze s?i pe fructe. Se hra?nes?te i?nt?epa?nd s?i suga?nd seva?, injecta?nd odata? cu aceasta, i?n t?esuturi, enzime care descompun celuloza s?i coloreaza? t?esutul lemnos s?i pulpa fructelor i?n ros?u sau ros?u-violet. T?esuturile respective se necrozeaza? s?i se i?nros?esc i?n jurul locurilor de fixare a insectei.
https://agrobiznes.md/paduchele-din-san-jose-se-dezvolta-activ-in-livezi-ce-recomanda-specialistii- pentru-combatere.html
Acarienii, dintre aces?tia, cei mai periculos?i sunt: acarianul ros?u al pomilor (Pan nonychus ulmi), acarianul filocoptid al ma?rului (Aculus schlechtendali), acarianul ros?u comun (Tetra- nychus urticae). Sunt da?una?tori polifagi ce ataca? mai multe specii pomicole. Dezvolta? 5-6 generat?ii pe an (chiar mai multe i?n condit?ii favorabile), se hra?nesc cu seva mugurilor, a frunzelor, petalelor s?i sepalelor, cauza?nd deficient?e de hra?nire a fructelor cu substant?e nutritive.
https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-pomi-fructiferi-mar/
? Afide, exista? nenuma?rate specii de afide, i?nsa? cele mai ra?spa?ndite la noi sunt Myzus persicae, Hyalopterus pruni, Aphis gossypii,Aphis pomi,Macrosiphum avenae, Sitobion avenae, Metopolophium dirhodum, Rhopalosiphum padi etc. Afidele se hra?nesc cu seva plantelor. Substant?a zaharoasa? pe care o lasa? i?n urma lor poate conduce la o aglomerare a ciupercilor, atrage furnicile s?i duce la inhibarea schimbului gazos, afecta?nd procesul de fotosinteza?. De regula?, grupuri dense de afide se localizeaza? i?n apropierea principalelor vase care transporta? seva i?n planta?. Totodata?, pe frunze apar pete s?i atrofieri, frunzele se i?nnegresc s?i se ra?sucesc. Afidele excreta? o substant?a? zaharoasa?, care reprezinta? un substrat potrivit pentru dezvoltarea unor agent?i patogeni.
https://www.paradisverde.ro/daunator/paduchele-verde-al-marului-cum-ii-depistam-timpuriu- prezenta-cum-se-combate
Insecte defoliatoare, cele mai i?nta?lnie sunt omida pa?roasa? a dudului (Hyphantria cu www.anfdf.ro
OFICIUL FITOSANITAR BISTRITA-NASAUD, STR. IOAN SLAVICI Nr. 2-4, Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud, Tel. 0263.235.672, E-mail: ofbistrita@anfof.ro
nea), fluturele cu abdomen auriu (Euproctis chrysorrhoea), omida paroasa a stejarului (Limantria dispar) s?i
molia frunzelor (Yponomeuta malinella). Produc atac in stadiul de larva. In primele varste
traiesc grupate formand cuiburi specifice, dupa care larvele parasesc cuiburile si incep sa se hraneasca cu frunze producand o defoliere puternica a pomilor. La invazii mari, pomii si arborii pot fi complet
defoliati, iar productia compromisa. Atacurile repetate duc la debilitarea pomilor.
https://biochemtech.eu/ro/products/the-gypsy-moth
Insecte minatoareminatoare, cele mai i?nta?lnite i?n livezile de ma?r sunt
marmorat (Phyllonorycter blancardella) s?i molia miniera? circulara? (Leucoptera scitella).
minierul
Moliile dez-
volta? 3 generat?ii pe an, ierneaza? ca pupa? i?n cocon i?ntre frunzele ca?zute, sub scoart?a? s?i sub bulga?rii de pa?ma?nt. Zborul fluturilor i?ncepe prima?vara i?n cursul lunii aprilie. La aparit?ie, larvele pa?trund direct i?n interiorul frunzei, unde produc galerii specifice. Pe o frunza? se pot ga?si mai multe mine, acestea fiind la i?nceput verzui s?i apoi cafenii. Atacul i?ncepe de la baza coroanei pomilor s?i progreseaza? treptat
ca?tre va?rf.
https://www.syngenta.ro/news/info-daunatori/acarienii-si-minatorii-daunatori-pro- blema-ai-livezilor
Se va efectua un tratament cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:
1. BELLIS - 0,8 kg/ha sau DAGONIS - 1,2 l/ha sau LUNA CARE 71,6 WG - 3 kg/ha + DECIS 25 WG - 0,003% + MILBEKNOCK EC (KOROMITE - a doua denumire comerciala) - 0,05%;
2. CHORUS 50 - (0,45- 0,75 kg/ha) sau SCORE 250 EC - 0,015% sau FOLICUR SOLO 250 EW - 0,05% + DECIS 25 WG - 0,003% sau MOSPILAN 20 SG - 0,025% - 0,03 % + NISSORUN 10 WP - 0,03%;
3. LUNA EXPERIENCE 400 SC - 0,75 l/ha sau FONTELIS - 0,75 l/ha + DECIS 25 WG - 0,003% sau MOSPILAN 20 SG - 0,025% - 0,03 % + ORTUS 5 SC - 1 l/ha;
4. MERPAN 80 WDG (FLO-CAPTAN - a doua denumire comerciala)- 0,15% sau DELAN PRO - 2,5 l/ha + FLOSUL (POWSYS-a doua denumire comerciala) - 7,5 l/ha sau KUMULUS DF - 0,3% sau THIOVIT JET 80 WG - 5,0-8,0 kg/ha + DECIS 25 WG - 0,003% sau MOSPILAN 20 SG - 0,025% - 0,03% + NISSORUN 10 WP - 0,03%.
Tratamentul se va efectua in perioada 22 - 27 august 2026.
I?n livezile de MA?R unde este pus in evident?a? atac al :
? Focului bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora), este o boala? bacteriana? extrem
de periculoasa?, fiind declarata? organism de carantina? fitosanitara?. Bacteria infecteaza? prima?vara, i?n
perioada i?nfloritului, atunci ca?nd vremea este umeda?, iar temperatura aerului este de peste 18 grade
C. I?n anii i?n care vremea umeda? s?i calda? coincide cu perioada de i?nflorit, bacteria se ra?spa?ndes?te rapid.
www.anfdf.ro
OFICIUL FITOSANITAR BISTRITA-NASAUD, STR. IOAN SLAVICI Nr. 2-4, Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud, Tel. 0263.235.672, E-mail: ofbistrita@anfof.ro
Ca?nd agentul patogen ajunge la lemn, i?n zona nou infectata? se observa? dungi de culoare roz pa?na? la ros?u - portocaliu. Daca? se taie scoart?a de la marginea unui cancer activ se pot observa pete ros?ietice i?n lemnul adiacent.
https://agrobiznes.ro/articole/focul-bacterian-boala-periculoasa-la-mar-si-par-tratament
Pentru prevenire s?i combatere se va utiliza unul din urmatoarele produse:
CHAMP 77 WG (COPPERMAX - a doua denumire comerciala) - 2,0 kg/ha (0,2%) sau FUNGURAN OH 50 WP - 0,04% sau KOCIDE 2000 - 0,25% sau VITRA 50 WP (CUPRIDIN - a doua denumire comerciala) - 1,5-2,0 kg/ha + FLOSUL (POWSYS-a doua denumire comerciala) - 7,5 l/ha sau KU- MULUS DF - 0,3% sau THIOVIT JET 80 WG - 5,0-8,0 kg/ha + DECIS 25 WG - 0,003% sau MOSPILAN 20 SG - 0,025% - 0,03% + MILBEKNOCK EC - 0,05%;
La toate ret?etele de tratament se poate ada?uga i?ngra?s?a?ma?nt foliar i?n concentrat?iile reco- mandate de produca?tor.
Alte Recomanda?ri importante :
Luati masurile ce se impun pentru protectia mediului inconjurator !
- produsele se solubilizeaza separat, se omogenizeaza si apoi se pulverizeaza ;
- resturile de solutii sau apa rezultata in urma spa?la?rii echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajunga? in apropierea apelor de suprafat?a, sant?uri etc.
- executarea tratamentului, pe timp linistit fa?ra? va?nt. Nu aplicat?i tratamentul daca viteza va?ntului este mai mare
de 4-5 m /s.
- cititi cu atentie eticheta produsului pe care il folositi ;
- la realizarea amestecurilor se verifica compatibilitatea pesticidelor, fizica si chimica.
- Se vor utiliza doar produse de protect?ia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de ca?tre "COMISIA INTERMINISTERIALA? DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR", avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMA?NIEI .
- Respectati cu strictete normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala s?i 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).
Produsele fitosanitare trebuie sa? fie utilizate i?n mod corespunza?tor.
Utilizarea lor corecta? include aplicarea principiilor bunelor practici fito-sanitare si i?ndeplinirea con- ditiilor stabilite i?n conformitate cu articolul 31 si specificate pe eticheta?. Aceasta respecta?, de ase- menea, dispozitiile Directivei 2009/128/CE si, i?n special, principiile generale de combatere integrata? a da?una?torilor preva?zute la articolul 14 si i?n anexa III la respectiva directiva?.
In vederea protejarii sanatatii oamenilor si a animalelor, protectiei albinelor si a mediului in-
conjurator, producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizeaza pe terenurile pe care le detin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a si a IV-a de toxicitate, au obligatia sa le depoziteze, sa le manipuleze si sa le utilizeze in conformitate cu instructiunile tehnice care le insotesc, aprobate
potrivit legii.
www.anfdf.ro
OFICIUL FITOSANITAR BISTRITA-NASAUD, STR. IOAN SLAVICI Nr. 2-4, Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud, Tel. 0263.235.672, E-mail: ofbistrita@anfof.ro
Constituie contravent?ii urma?toarele fapte:
- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piat?a? s?i utilizarea produselor de protect?ie a plantelor autorizate;
- nerespectarea de ca?tre utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind ment?inerea evident?ei pe o perioada? de cel put?in 3 ani a produselor de pro- tect?ie a plantelor pe care le utilizeaza?:
Nume s?i prenume fermier/soc. comerciala?....................... Domiciliu fermier/sediul social al societa?t?ii ...................... (Comuna, judet?ul)
Ferma (nume/numa?r, adresa)..............................................
REGISTRU
de evident?a? a tratamentelor cu produse de protect?ie a plantelor Cultu- Tratamentul efectuat
Numele, pre-nu- mele pers. Responsa- bile de efectuarea trata- mentu-lui, semna?tura
Data i?nce- perii re- colta?rii pro- dusului agricol
Nr. si data docu- ment prin care s-a dat i?n consum popu- lat?iei
Data ra s?i
Tim- pul apli
|
Agentul de da?unare: boli/ da?una?tori/ buruieni |
Denu- mire ppp folosit |
Doza Omolo- gata? /doza folosita? |
Su- pra- fat?a, ha |
Can- tita?t?i utilizate (kg, l) |
efec- locul tua?-rii unde
tratam este
(ziua situat ca?rii
luna,
anul) tere-
(Conform Reg. CE nr. 1107/2009, art. 67, (1)
nul
Produca?torul agricol numeroteaza? paginile registrului.
Pe spatele registrului (pe ultima pagina?) se ment?ioneaza? ca?te pagini cont?ine registrul, purta?nd semna?tura (s?i s?tampila, dupa? caz) fermierului sau administratorului societa?t?ii.
Buletinul de avertizare i?l putet?i consulta accesa?nd linkul: https://www.anfdf.ro/, sect?i- unea Structuri teritoriale - Buletine de avertizare
COORDONATOR OFZ BN, MM, SM, I?NTOCMIT,
ing. Magdea Emilian Traian. dr. ing. Buciumas? Georgeta
| 0 comentarii | 1918 vizualizări | 21 august 2026 |
